It must be something psychological.

Cum reusise ea sa iasa din casa singura nu stia, probabil acum ca nu-si mai avea prietenii asa aproape trebuia sa se descurce singura, si cat ura asta. Niciodata nu se descurca singura, mereu o ajuta cineva in unele probleme, dar acum era pe cont propriu si asta o facea sa-i fie si mai frica. Nu putea sa stea in apartament toata viata, nu? In afara faptului ca-i trebuia mancare, mai trebuia si sa vada lumea si sa cunoasca unele persoane, chiar daca insista ca poate trai fara prieteni , nu era asa usor. Nu putea sa stea toata ziua sa se uite la filme sau sa faca alte lucruri plictisitoare singura,si cat ii era dor de prietenii ei..oh...se acomoda ea, mai greu, dar avea sa se acomodeze, spera.
Seara trecuta plouase mult, asa ca astfaltul inca era ud, iar picaturile de apa se mai puteau vedea pe unele flori, sau pe iarba. Si racoarea acea specifica nu parea ca vrea sa dispara prea curand. Norocul sau ca-si luase si un hanorac peste tricou, asa nu avea sa-i fie frig.
Se opri in fata unei cofetarii si intra cu mainile in buzunarele hanoracului si cu castile in urechi. Se simtea mai bine ca muzica ii urla in urechi si ea nu putea sa auda niciun comentariu rautacios de la cineva la adresa ei, sau orice alte sunete.
Se aseza la o masa de la fereastra si isi comanda o savarina si o doza de cola. Ii placeau prajiturile, si daca se gandea bine, cui nu-i placeau? Probabil erau unii care urau frisca, dar nu puteau rezista ciocolatii, nu? Era imposibil, sau macar asa gandea ea. Isi aseza cotul pe masa, comanda ajungand imediat la ea, ii placea ca nu trebuia sa astepte un an, mai ales ca nu era o persoana tocmai rabdatoare.

Isi plimba picioarele obosite pe o straduta ingusta,cerul era innorat,parea ca avea sa ploua dar batea doar vantul,nu era puternic dar indeajuns de racoros incat sa te faca sa tremuri.Jalnic ce putea sa caute un vampir intr-o cofetarie,se presupunea ca erau creaturi ale nopti ce se hraneau cu sangele oamenilor.Conceptii stupide dea-le oamenilor,nu stiau mai nimic despre vampiri doar lucrurile ce le vedeau la televizor sau le citeau in carti.
Specia lui era prezentata destul de ingrozitor in unele carti,nu arata chiar asa de oribil,nici nu avea pielea palida ca a unui mort ,iar la lumina putea iesi ,nu avea nici pe naiba.
Tsk...daca avea sa inceapa ploia ,il va uda din cap pana in picioare,nu ii prea placea vremea rece,deobicei avea marele noroc sa-l prinda ploia cand era pe drum.Nu se racea dar nu ii placea sa se trezeasca ud leorca din cap pana in picioare.
Inchise ochii continuandu-si drumul,nu mai avea mult si ajungea la cofetarie,un amator al prajiturilor,nu se putea satura de gustul lor dulce.Uneori se mira cum de nu ajuns obez,la cat putea sa manance oricine s-ar mira.
Sport cu siguranta nu facea,era mult prea lenes ca sa isi miste corpul ,prefera sa stea in pat si sa doarma pana a doua zi sau sa isi piarda timpul degeaba pe unde apuca.Era bine ca macar la locul de munca isi dadea interesul,era pasiunea lui deci nu avea cum sa nu ii placa.
Ajuns la cofetarie,intra in ea,se aseza la o masa ,asteptan pe cineva care sa ii i-a comanda.

Lua lingurita si gusta din prajitura sa, frisca aceea chiar o facuse sa scoata un "mmm" . Daca era prietena ei in acel moment cu ea probabil incepea sa-i insire de ce nu trebuie sa manance frisca, pacat ca Hani nu o asculta niciodata si nu-i pasa de greutate sau de alte lucruri de acest gen. Nu se preocupa prea mult cu aparenta sa, caci voia sa se axeze pe [,] personalitate, chiar daca nu prea-i iesea uneori, desi se abtinea sa nu se comporte copilaresc sau sa numai fie o rasfatata ii era cam greu.
Privea pierduta pe fereastra scotand un oftat lung, isi dorea ca acum sa fie acasa, departe de toata agitatia asta, isi dorea sa stea iar cu tatal sau la masa si sa vorbeasca vrute si nevrute. Daca nu avea sa se acomodeze aici, sigur isi facea plan cum sa-si pacaleasca tatal sa se intoarca acasa, stia si singura ca nu este o persoana prea responsabila sau sociabila. Trebuia sa recunoasca, nu avea sa se acomodeze prea repede acolo, ii era practic imposibil, ea era mai mereu tacuta si retrasa, si venise aici de vreo cinci zile,iar aceea era prima zi in care iesise din apartamentul sau, nici macar nu stia de ce, probabil avea nevoie de aer, sau se saturase de locul ala.
Cand telefonul incepu sa-i sune, tresari, ura sa-i sune telefonul in public, se simtea privita, si mai ales ca melodia aceea incepea cu " i might like you better if we slep together", ii placea melodia, si uneori era intelesa gresit de prieteni cand le spunea asta. Isi scoase telefonul din buzunar, probabil uitase sa-l dea pe silentios, mereu facea asta cand pleca undeva. Pana sa raspunda, melodia se opri, se uita la numar stramband din nas, nici macar nu stia al cui e. A dat simplu din umeri, daca era asa important avea s-o sune din nou. A pus telefonul pe masa sa nu se mai chinuie sa-l scoata din buzunar.

Copilaros,incepe sa dea din picioare.Era nerabdator sa isi primeasca comada care nu cu cateva secunde in urma ii fuse luata.Zambind,isi sprijinea capul intr-o mana fiind pierdut in mica sa lume ce isi avea locatia in capul sau.Se considera diferit de alti vampiri ,nu era ca ei si nici gandirea nu o avea asemini lor.Multi care l-au intalnit i-au spus ca daca avea de gand sa intre intr-o lupta cu un vampir,mai bine si-ar lua gandul.
Ii se parea normal sa ii se spuna asta,nu avea atrenamete speciale precum ei,plus ca nici macar nu era interesat.De ce sa faca rau altor persoane cand ele nu i-au facut lui nimic,gandirea asta il facea sa isi deteste specia.Totusi avea si partile sale bune,traia mai mult si nu imbatranea deloc,asta erau partile bune vazute de el in rest totul era ca un cosmar.
Bosumflat,isi umfla obraji,se asamana cu un copil rasfatat ce nu mai avea rabdare,isi vroia cele doua prajituri cu crema de ciocolata si capsuni.Ura sa astepte,niciodata de cand se stie nu avuse rabdare.Vroia ca totul sa ii fie dat acum nu accepta sa auda ,,Asteapta'' ,daca ar avea sansa sa elimini un cuvant din dictionar ,stia exact care va fi.
Satul de asteptare,isi inchide ochii,incepand sa numere oile,poate asa avea sa isi primeasca comanda mult dorita.Din pacate o melodie ii rasuna brusc in urechi,facandu-l sa tresara usor.Privi curios cofetaria de jur ,imprejur.Observa de unde venea melodia,se pare ca era de la telefonul unei fete.Putea sa spuna ca era destul de intersanta,avea destul curaj fata cand si-a setat aceea melodie ca ton de apel.Cu siguranta nu ii fie frica de parerea celorlati.Unele persoane mai sceptice ar putea sa isi faca o impresie gresita despre ea.Totusi melodia aceea nu era chiar asa de rea,ii placea oarecum ritmul pe care il avea.
Stramband din nas se ridica de la masa,mutandu-si locatia pe scaunul liber din fata fetei.Zambind ii face cu mana salutand-o.
- Ma scuzi dar ai putea sa imi spui mai exact de cine este cantata melodia? Cand ii placea ceva anume,facea orice ca sa-l obtina.Iar melodia aceea i-a atras atentia,incatandu-i urechile pentru cateva momenete.
- Sa nu intelegi gresit dar imi place ritmul ei. In timp ce ii spuse acest lucru se scarpina in cap ,aratand ca un natarau care incerca sa intre in vorba cu o fata draguta.
Probabil ca avea sa ii traga o privire ciudata gen ,,Who the fuck is you'' .Era normal sa faca asta,nici macar nu se cunosteau si el o abordeaza direct ,intreband-o cum se numea aceea melodie.

Isi duse surpinsa privirea spre baiatul care aparu ca un fulger in fata ei. Il analiza repede cu privirea, si incerca sa inteleaga ce anume voia de la ea. Dadu afirmativ din cap de parca ar aproba ce zice baiatul, chiar daca era putin paralela. Chicoti putin, chiar se speriase la inceput, dar ea deobicei nu intra in neintelegeri, nu stia de ce, dar mereu intelegea ce vrea o persoana de la ea. Dar niciodata nu putea sa refuze, nu era in firea ei sa spuna "nu" sau sa zica o scuza, si cand nu putea cu adevarat, tot nu refuza.
-Amanda Blank, Might like you better. a raspuns scurt cu numele artistului si numele melodiei, in fond asta voia sa auda baiatul, nu?
-Se pare ca volumul nu era asa de incet precum credeam eu, nu? si-a dus o mana la ceafa ciufulindu-si putin parul si stramband usor din nas. De acea isi dadea mereu telefonul pe silentios, se rusina cand venea vorba sa auda intreaga lume ca-i suna ei telefonul, si se credea si enervanta, poate unii voiau liniste si ea strica totul cu melodia aia tampita. Lua telefonul in mana si il dadu pe silentios, nu voia alte surprize, nu?

Dupa ce a primit raspunsul la intrebare,ii zambeste fete in semn de multumire,dupa care isi pune coatele pe masa,sprijinindu-si capul in el.Ganditor,isi intoarce capul,uitand ca este la masa cu fata,ochii ii erau larg deschisi ,totul ii era clar,totusi nu putea sa isi de-a seama de ce repeta greseli din trecut.Pana la urma era adevarata zicala ,,Lupul isi schimba parul dar naravul ba'' numai el se incapatana sa creada cu tarie ca e posibil ca cineva se poate schimba.
Doar inchide-ti ochii,totul avea sa fie in regula,pana la urma ce a fost avea sa fie uitat.Usor inchise ochii,plecand cu mintea departe de realitatea ce-l inconjura.
Surase,el nu avea sa moara dar ceea care era cu el la masa cine stie cat mai avea sa stea pe pamant,oare cum erau atat de fericiti oameni stiind ca au o viata scurta.Nu putea sa ii inteleaga,pentru el oameni precum cea din fata lui erau ca un mister,aveau ce lui ii lipsea,nu putea sa vada sau sa cunoasca atat de multe ca si el.Orecum ii invidia pe oameni,nu erau nevoiti sa vada cum totul merge inaite in lumea asta dar mentalitate uneori ramanea aceeasi,probabil asa era firea umana.
Odata ce fata incepu-se sa-i vorbeasca,atentia lui se indrepta-se inspre ea.Chicotind la ceea ce spuse,nu putea decat sa ii dea dreptate,cu siguranta nu doar el ii auzi-se soneria telefonului.Pana la urma nu era decat o sonerie,ce legatura putea sa aiba cu fata,simplu,niciuna.
-Poti fi sigura de asta,...A,da unde imi sunt manierele,ma numesc Kim Hyun Hwa pe scurt Hyun! ii spuse fetei,luand-o de mana ,dupa care dandu-i drumul.Copilaros,incepe sa dea din picioare,zambindu-i fetei.
Se pare ca acum isi facu aparitia si o chlenerita ce ii adu-se cele doua prajituri cu ciocolata.Ah,a si uitat de ele dupa ce s-a luat in vorba cu fata.
Fericit i-a lingura in mana,incepand sa deguste una dintre prajituri,oprindu-se pentru cateva momente se uita lung catre fata.
- Uite, impingand cealalta prajitura inspre fata.Nu ii placea sa manance de unul singur,iar daca avea o companie asa de draguta nu putea sa o lase doar sa se uite la el.